Formula hemocitară
(Differential Hemocyte Count – D.H.C.) şi indicele fagocitar în
infecţiile bacteriene
experimentale şi în
ascosferoza naturală, la albina meliferă (Apis mellifera L.)
în diferite stadii de dezvoltare ontogenetică
I. Sorescu1,
C. Dragomir2
1. S.N. “Institutul Pasteur” S.A. Bucureşti
2. Institutul de Biologie şi Nutriţie Animală
- Baloteşti
Cuvinte
cheie: Formula hemocitară, Differential Hemocite Count -
DHC, indice fagocitar, infecţii bacteriene experimentale, ascosferoză,
albina meliferă
Rezumat
S-a calculat şi analizat valoarea procentuală medie, abaterea standard şi coeficientul de variabilitate, DHC (Differential Hemocite Count) la larve, pupe şi albine adulte cu infecţii bacteriene experimentale [Bacillus (Paenibacillus) larvae, E. coli, B. (P.) alvei, B. laterosporus şi B. circulans] şi la cele provenite dintr-o familie cu ascosferoză naturală. Aceasta a permis aprecierea modificării DHC în aceste infecţii sugerarând direcţiile şi sensurile de modificare a proporţiilor populaţiilor de hemocite în principalele boli bacteriene şi micotice ale albinei melifere (loca americană, loca europeană şi ascosferoza).
De asemenea, a fost calculat
şi analizat (medie, abatere standard şi coeficient de variabilitate)
indicele fagocitar la albine cu infecţii bacteriene experimentale fapt ce
a permis aprecierea implicării procesului fagocitar în aceste
infecţii.
Introducere
Este cunoscut faptul că, la
insecte, infecţiile bacteriene determină modificări ale
raportului procentual dintre diferitele tipuri de hemocite din hemolimfă
(formulă hemocitară, Differential Hemocite Count - DHC) (15). La
albina meliferă (Apis mellifera L.) Van Steenkiste (13) a efectuat
infecţii experimentale, la adulte, cu E.coli, Serratia marcescens şi
Erwinia carotovora, urmărind supravieţuirea albinelor infectate
precum şi capacitatea fagocitară a granulocitelor (GR) cultivate “in
vitro”.În condiţii experimentale similare, Casteels et al., 1988 (4), au
constatat că fagocitoza nu
contribuie la eliminarea celulelor bacteriene din hemolimfă. NU se fac, în
ambele lucrări, referiri la DHC. Papadopoulou-Karabela et al., 1983 (10),
au determinat modificările DHC la albine adulte infectate experimental cu
Pseudomonas aeruginosa. Wille şi Vecchi, 1974 (16), au determinat
modificările DHC la adultele cu septicemie, nosemoză şi cu
infecţii mixte, dar ei au utilizat o clasificare actualmente
depăşită a hemocitelor. Nu am întâlnit, în literatura
consultată, alte date privind modificarea DHC la albina meliferă în
infecţiile bacteriene. De asemenea, nu am întâlnit date privind analiza
DHC în infecţiile micotice ale insectelor, inclusiv ale albinei melifere.
În acest context, calcularea
şi analiza DHC (stabilirea valorii procentuale medii, a abaterii standard
şi a coeficientului de variabilitate pentru fiecare tip de hemocit din
toate loturile şi subloturile de insecte) la larve, pupe şi albine
adulte cu infecţii bacteriene experimentale şi la cele provenite
dintr-o familie cu ascosferoză naturală, ar putea sugera
direcţiile şi sensurile de modificare a raporturilor dintre
populaţiile de hemocite în principalele boli bacteriene şi micotice
ale albinei melifere.
În aceste condiţii,
modificarea DHC ar putea constitui cel puţin imaginea unor mecanisme
celulare de apărare imună, dacă nu chiar un mecanism în sine,
întrucât creşterea proporţiei unor hemocite şi scăderea
proporţiei altora permite, în ansamblu, amplificarea exprimării
funcţiilor primelor şi menţinerea scăzută a
exprimării funcţiilor celor din urmă. Astfel, creşterea
proporţiei (valorii procentuale medii) GR+OE [hemocitelor din categoria
granulocite + oenocitoide, (12)] poate arăta importanţa fagocitozei
funcţie îndeplinită exclusiv de această categorie de hemocite.
În acest mod, creşterea proporţiei GR+OE este un mecanism celular de
apărare, iar modificarea DHC însumează exprimarea (imaginea)
creşterii şi descreşterii procentuale a tuturor tipurilor de
hemocite.
În plus, calcularea şi analiza
(media, abatere standard şi coeficient de variabilitate) indicelui
fagocitar la insectele cu infecţii bacteriene experimentale permite
aprecierea implicării procesului fagocitar în aceste infecţii
şi, implicit, sugerează gradul de implicare a acestui mecanism în
infecţiile bacteriene naturale ale albinei melifere.
a) Insecte
Au fost utilizate albine (larve
pupe, adulte) provenite dintr-o familie cu ascosferoză naturală
(lotul II) şi din familii de albine clinic sănătoase
aparţinând aceleiaşi stupine (loturile I, III, IV şi V). Modul
şi condiţiile de întreţinere şi hrănire ale insectelor
în laborator au fost prezentate într-un articol anterior (12).
În privinţa insectelor
provenite dintr-o familie cu ascosferoză naturală, întrucât larvele
şi pupele tinere vizibil afectate de ascosferoză (acoperite cu
miceliu) sunt deja moarte (1) am fost nevoiţi să lucrăm cu
larve, pupe tinere şi, chiar dacă sunt rezistente la infecţie,
cu pupe aflate în stadii mai avansate de dezvoltare, şi cu adulte
eclozionate din astfel de pupe, clinic sănătoase, aflate însă în
imediata vecinătate a puietului mort. Deci, s-a lucrat cu insecte clinic
sănătoase care sunt în mod cert contaminate cu spori de Ascosphaera
apis şi la care (aspect valabil mai ales pentru larvele şi pupele
tinere) este posibil ca procesul infecţios să se afle în diferite
faze (inaparente clinic) de evoluţie. Certitudinea contaminării
acestor insecte este dată de faptul că aceleaşi albine adulte
manifestă atât comportament igienic [de la vârsta de 1-2 zile (9)] cât
şi comportament de îngrijire, de hrănire a larvelor [de la 3 la 12
zile, devenind albine doică (9)]. Astfel, pe de o parte, albinele adulte,
prin încercarea lor de a elimina din celulele fagurelui “mumiile” ascosferice
(larvele moarte de ascosferoză), se contaminează masiv cu spori de A.
apis (pe aparatul bucal, membre, torace, etc.), iar pe de altă parte, prin
hrănirea şi îngrijirea larvelor, realizează contaminarea
acestora cu spori, pe cale digestivă (2, 3, 6, 8) sau /şi pe cale
transcuticulară (7, 8, 14). În tabelul 1 se prezintă numărul de
insecte pentru fiecare sublot de vârstă al lotului II, pentru care DHC-ul
a putut fi determinat. Lotul I a fost alcătuit din 30 albine adulte,
lucrătoare, de iarnă, în vârstă de aproximativ 150 zile.
Loturile III, IV, V au fost utilizate pentru infecţiile bacteriene
experimentale.
b) Infecţiile bacteriene
experimentale
Protocolul de lucru a fost adaptat
după Casteels et al. (5). Infecţiile experimentale au fost realizate
cu:
- Bacillus (Paenibacillus) larvae
FMV 11908, inoculându-se câte 1 μlitru suspensie în PBS de celule vii, de
72 ore (=1,3 x 104 UFC sau 5,2 x 103 UFC), per
insectă;
- B. (P.) larvae FMV 11908,
inoculându-se câte 1 μl cultură de 72 ore în BHI – bulion (=4,2 x 103
UFC) per insectă;
- E. coli 574 INMV Pasteur,
inoculându-se câte 1 μl suspensie în PBS de celule vii, de 24 ore (=5 x 104
UFC) per insectă;
- B. (P.) alvei FMV 11909-A,
inoculându-se câte 1 μl suspensie în PBS de celule vii, de 24 ore (=1,5 x
103 UFC sau 5 x 104 UFC), per insectă;
- B. laterosporus FMV 11917-A,
inoculându-se câte 1 μl suspensie în PBS de celule vii, de 24 ore (=3,4 x
103 UFC), per insectă;
- B. circulans FMV 11906-B,
inoculându-se câte 1 μl suspensie în PBS de celule vii, de 24 ore (=5 x 104
UFC), per insectă;
De asemenea, un număr de
insecte au fost inoculate cu câte 1 μl PBS (tampon fosfat salin, pH 7,2),
iar din fiecare lot au fost lăsate neinoculate un număr de insecte
martor pentru fiecare stadiu de dezvoltare în parte (cu două
excepţii). Structura fiecărui lot în parte, modificată în urma
efectuării inoculărilor respective, este redată în tabelele 2 -
4. Pentru Inoculări s-au utilizat seringi Hamilton (Koehn Co., Brea,
California) cu capacitate de 10 μl, zonele de inoculare fiind: între
segmentele abdominale IV-V lateral (pentru larve), şi între segmentele
abdominale V-VI, lateral (pentru pupe şi pentru adulte). Înainte de
inoculare, suprafaţa cuticulei afost decontaminată prin tamponare
uşoară cu un tampon (băţ de chibrit cu vată) îmbibat
cu alcool etilic 75%. Albinele adulte au fost amorţite prin ţinere 15
minute la 40C iar pupele şi mai ales larvele au fost manipulate
cu foarte mare atenţie (cu ajutorul unei pense oftalmologice) pentru a nu
le produce leziuni. După inoculare, larvele şi pupele au fost puse în
plăci Petri şi menţinute la termostat (29-300C) 20-24
ore. Adultele au fost trecute în alte cuşti Foti şi menţinute
şi ele la 29-300C 20-24 ore. Insectele martor neinoculate au
suportat exact aceleaşi manipulări (condiţii) ca şi cele
inoculate cu PBS sau cu bacterii (cu excepţia inoculării).
c) Determinarea şi analiza
DHC-ului şi a indicelui fagocitar
După 20-24 ore de la
inoculare, se extrage câte o picătură de hemolimfă (eventual,
adultele se pot amorţi prin menţinere 10 minute la 40C sau
se pot decapita) şi se efectuează frotiurile colorate prin metoda
Giemsa adaptată (12). Concomitent, se extrage hemolimfă şi se
efectuează frotiuri şi de la insectele lotului II.
În plus, de la aceleaşi
insecte se extrage hemolimfa şi pentru investigarea răspunsului imun
mediat umoral (se va reveni într-un articol viitor). Alte insecte, cu şi
fără infecţie, au fost, de asemenea, prelucrate pentru TEM (12).
Frotiurile din hemolimfa albinelor în lotul I au fost realizate anterior,
după acelaşi protocol.
Frotiurile colorate Giemsa se
examinează, identificându-se hemocitele (12) şi numărându-se în
total 100 hemocite per frotiu (excepţie au făcut frotiurile de la
albinele din lotul I, unde s-au numărat peste 100 hemocite). “Însumarea”
valorilor procentuale ale tipurilor şi categoriilor de hemocite
alcătuieşte DHC-ul insectei respective. Deşi Van Steenkiste,
1988 (13), recomandă numărarea a 200 hemocite pentru determinarea
DHC-ului, am fost obligaţi să numărăm doar câte 100
celule/frotiu (cu excepţia notată) deoarece sunt foarte puţine
frotiurile care ajung la un conţinut de 200 celule. Mai mult decât atât,
aproximativ 30% dintre frotiuri am fost nevoiţi să le eliminăm
deoarece prezentau mult sub 100 hemocite.
Analiza DHC-ului s-a efectuat
pentru fiecare sublot de vârstă şi tip de infecţie în parte, iar
în cadrul acestora diferenţiat în funcţie de intensitatea, cel
puţin aparentă, a multiplicării bacteriilor în hemolimfă
(apreciată, într-un mod aproximativ, prin numărul de bacterii libere
în hemolimfă per câmp microscopic al frotiului), stabilind valoarea
procentuală medie (v.p.m.) a fiecărui tip / categorie de hemocit,
abaterea standard (a.s.), coeficientul de variabilitate (c.v.) şi limitele
minimă (min) şi maximă (max) a valorii procentuale.
Întrucât, pentru marea majoritate
a subloturilor, numărul de insecte pentru care DHC a putut fi determinat a
fost mai mic de 10, iar coeficientul de variabilitate a fost, de regulă,
mai mare de 10%, nu au putut fi aplicate teste statistice de analiză a
diferenţelor dintre acestea. De
aceea, s-au evidenţiat doar modificările v.p.m. a fiecărui tip
de hemocit din subloturile cu diferite infecţii (inclusiv inoculare cu PBS
şi cele din familia cu ascosferoză) faţă de v.p.m. a hemocitelor
subloturilor martor neinoculate din acelaşi lot, pentru diferite stadii de
dezvoltare ontogenetică, deci modificările DHC-ului mediu. Pentru
ascosferoză, unde nu a existat posibilitatea unui martor propriu lotului
comparaţia s-a făcut cu v.p.m. rezultată din însumarea tuturor
subloturilor martor neinoculate de aceeaşi vârstă cu subiectul
comparaţiei, din celelalte loturi.
Prin examinarea microscopică
a frotiurilor din hemolimfa insectelor cu infecţii bacteriene
experimentale au putut fi observate şi hemocite fagocitare. Raportul
dintre numărul de hemocite fagocitare (surprinse în timpul procesului de
fagocitoză) şi numărul total de hemocite examinate (100, în
cazul nostru) reprezintă indicele fagocitar (if) (15).
Întrucât GR+OE reprezintă
singura categorie de hemocite cu capacitate fagocitară (date nepublicate) [Van
Steenkiste, 1988 (13), demonstrând că GR constituie unicul tip fagocitar]
am considerat util a determina diferenţiat ceea ce am denumit “indicele
fagocitar total” (ift) (numărul de hemocite fagocitare raportat la
numărul total de hemocite examinate) şi “indicele fagocitar GR+OE”
(ifg) (numărul de GR+OE fagocitare raportat la numărul total de
GR+OE), în scopul evidenţierii gradului de implicare a GR+OE în procesul
fagocitar. Analiza “ift”-ului şi a “ifg”-ului s-a efectuat pentru fiecare
sublot de vârstă şi tip de infecţie în parte, iar în cadrul
acestora diferenţiat în funcţie de intensitatea, cel puţin
aparentă, a multiplicării bacteriilor în hemolimfă
(apreciată, într-un mod aproximativ, prin numărul de bacterii libere
în hemolimfă per câmp microscopic al frotiului), stabilind v.p.m. a
fiecăruia, a.s., c.v.-ul şi min. şi max. valorilor acestora. S-a
evidenţiat variaţia v.p.m. a ift-ului şi ifg-ului la subloturile
cu diferite infecţii, cu diferite intensităţi de multiplicare a
bacteriilor în hemolimfă şi aflate în diferite stadii de dezvoltare
ontogenetică.
Rezultatele analizelor DHC-ului,
ift-ului şi ifg-ului efectuate pentru fiecare sublot de vârstă, sex
şi tip de infecţie în parte, sunt redate în tabelele 5-12.
În tabelele 13-17 sunt
evidenţiate modificările v.p.m. ale fiecărui tip / categorie de
hemocit din subloturile cu diferite infecţii (inclusiv cele cu inoculare
de PBS şi cele provenite din familia cu ascosferoză) faţă
de v.p.m. a hemocitelor subloturilor martor neinoculate din acelaşi lot,
pentru diferite stadii de ddezvoltare ontogenetică, deci modificările
DHC-ului mediu.
Astfel, în urma inoculării cu
PBS s-au constatat următoarele modificări (în condiţiile în care
nu s-au făcut determinările acestora şi pentru stadiile de
pupă cu ochi bruni şi adult 0-6 zile) (tabel 13): v.p.m. a PL1+PR
(plasmatocit rotund + prohemocit), PL2 (plasmatocit intermediar) şi PL4
(plasmatocit fusiform) a scăzut, la adultele de 7-45 de zile, dar destul
de puţin; v.p.m. a PL3 (plasmatocit oval) a crescut, la adultele de 7-45
de zile, dar destul de puţin (la larve şi pupe ochi albi şi ochi
roz v.p.m. a PL1+PR, PL2, PL3, PL4 pentru aceste subloturi comparate fiind
zero); v.p.m. a GR+OE a crescut mult
(de aproximativ 4 ori) la adultele de 7-45 zile, la larve, pupe ochi albi
şi pupe ochi roz înregistrându-se doar scăderi foarte reduse; v.p.m.
a CO (coagulocite) aproape că s-a dublat la larve, a crescut, dar mai puţin,
la pupe şi a scăzut la adulte.
Van Steenkiste, 1988 (13), în urma
inoculării de tuş de India la albine de vară de vârstă
neprecizată, a observat că, la 24 ore post-inoculare, PL1 şi PL3
cresc, PL2 scade nesemnificativ iar GR, CO şi PL4 cresc semnificativ,
aceste rezultate fiind apropiate faţă de cele obţinute de noi.
Creşterea v.p.m. a GR+OE
şi a CO la subloturile (adulte şi respectiv larve) inoculate cu PBS
poate sugera faptul că agresiunea în sine (inocularea) este capabilă
să inducă aceste creşteri, probabil ca primă etapă a
“pregătirii” organismului pentru posibilele invazii bacteriene care s-ar
putea realiza prin leziunea creată de agresiune, având în vedere faptul
că aceste tipuri celulare sunt implicate în fagocitoză (GR+OE)
şi în formarea de noduli (GR+OE şi CO) (13; se va reveni într-un
articol viitor).
În urma inoculării cu B. (P.)
larvae F.M.V. 11908 (celule vii suspendate în PBS) [deci, în infecţiile
experimentale cu B. (P.) larvae] (tabelul 14) au fost constatate
următoarele modificări (în condiţiile absenţei
determinării acestora şi pentru stadiul de pupă cu ochi albi)
(tabelul 14):
- PL1+PR
scade la adulte şi apare la pupe ochi roz;
- PL2
creşte la adultele de 0-6 zile dar scade la adultele de 7-45 zile;
- PL3
creşte la adulte;
- PL4 apare
(la martor nu există) la adultele de 0-6 zile dar scade la adultele de
7-45 zile;
- GR+OE
creşte puţin la adultele de 0-6 zile şi mai mult la adultele de
7-45 zile;
- CO
creşte doar la larve şi scade la restul stadiilor.
Este interesant faptul că
PL1+PR (de notat că el nu apare la inocularea pupelor ochi roz cu PBS),
PL2, PL3, PL4 şi GR+OE sunt modificate în acelaşi mod ca la
subloturile inoculate cu PBS (cu excepţia notată) în timp ce CO sunt
modificate la fel pentru larve şi adulte dar diferit (invers) pentru pupe.
Această observaţie permite două constatări:
a) în general, în infecţia
experimantală cu B.(P.) larvae nu se constată (cu două
excepţii) modificările v.p.m. ale hemocitelor diferite de cele
înregistrate în inoculările cu PBS, ceea ce înseamnă că
supoziţiile emise, în acel context, devin probabile; b) se verifică
prezenţa acestor modificări pentru ambele categorii de
comparaţii, modificările câştigând în rigurozitate.
Astfel, creşterea GR+OE la
adultele de 7-45 zile şi a CO la larve se datorează inoculării
în sine, ca agresiune, infecţia experimentală cu B.(P.) larvae
nedeterminând nici o modificare suplimentară. Însă, trebuie subliniat
faptul că la larve şi la pupe, GR+OE, în mod normal, au valori procentuale
de peste 90% astfel încât, pe de o parte, semnificaţia uşoarei
creşteri sau scăderi a acestei categorii de hemocite, la aceste
stadii, este practic nulă, iar pe de altă parte înseamnă
că, în mod natural, larvele şi pupele sunt permanent “pregătite”
cu un număr maxim (procentual) de celule capabile de fagocitoză
şi de formarea de noduli. La întrebarea “de ce s-a mai investigat, atunci,
DHC-ul, la larve şi la pupe cu infecţii?” răspunsul este: a)
pentru a fi sigur că, într-adevăr, DHC-ul calculat la martorii
neinoculaţi, pe un număr mic de insecte, este unul apropiat de
realitate, b) pentru a observa dacă, prin infecţii, nu apar cumva,
mai devreme în ontogenie, faţă de martorul neinoculat, diferite
tipuri de hemocite [fapt constatat chiar la infecţia cu B.(P.) larvae,
PL1+PR nefiind prezent la pupele cu ochi roz martor dar apărând la acest
stadiu în urma infecţiei şi nu a inoculării cu PBS] şi c)
pentru că, la pupe ochi bruni deja apar şi alte tipuri de hemocite
(PR+PL1 şi PL2), posibilităţile de modificare a DHC-ului fiind
mai multe.
Nu avem o explicaţie privind
semnificaţia apariţiei PL1+PR mai devreme, în ontogenie, la pupe ochi
roz, în infecţia experimentală cu B.(P.) larvae. Fapt este că
această apariţie pare a fi indusă de infecţia cu B.(P.)
larvae şi nu de inoculare. De asemenea, se pare că infecţia a
indus şi apariţia PL4 la adulte 0-6 zile.
Creşterea GR+OE la adulte
[atât la inocularea cu PBS cât şi la inocularea cu B.(P.) larvae] poate
sugera faptul că fagocitoza este importantă în apărarea
imună la acest stadiu. Prezenţa numărului foarte mare de GR+OE
la larve şi la pupe arată că, la aceste stadii, fagocitoza este,
foarte probabil, esenţială, ca mecanism în apărarea împotriva
tuturor infecţiilor bacteriene şi micotice. Rămâne ca acest fapt
să fie corelat cu rezultatele investigării ift-ului şi a
ifg-ului.
În urma inoculării cu B.(P.)
alvei F.M.V. 11909-A (tabelul 15) au fost constatate următoarele
modificări (în condiţiile nedeterminării acestora pentru larve,
pupe ochi albi şi roz şi adulte 0-6 zile) (tabelul 15):
- PL1+PR
şi PL2 scad mai mult de jumătate la adultele de 7-45 zile, deci mai
mult decât la inocularea cu PBS şi la infecţia cu B.(P.) larvae;
- PL1+PR
creşte slab la pupe cu ochi bruni, la fel ca şi la infecţia cu
B.(P.) larvae;
- PL2
creşte foarte puţin la pupe cu ochi bruni, în timp ce la
infecţia cu B.(P.) larvae scade foarte puţin;
- PL3
creşte la adultele de 7-45 zile la fel ca şi la inocularea cu PBS
şi cu B.(P.) larvae;
- PL4
scade la jumătate, aproape la fel ca la celelalte tipuri de
inoculări;
- GR+OE
creşte de aproximativ 50 ori la adultele 7-45 zile, deci mai mult decât la
celelalte două inoculări;
- CO scade
la adultele de 7-45 zile la fel ca şi la celelalte două
inoculări şi creşte la pupe ochi bruni, spre deosebire de
inocularea cu B.(P.) larvae, unde scădea.
În general se confirmă,
şi prin această infecţie experimentală, sensul
modificărilor deja constatate pentru primele două inoculări, în
unele cazuri chiar prin valori apropiate, deosebirile remarcate la
infecţia cu B.(P.) alvei fiind: scăderea accentuată a PL1+PR şi
PL2 la adultele de 7-45 zile (semnificaţie necunoscută),
creşterea mult mai pronunţată a GR+OE [ceea ce ar putea
semnifica o implicare mai intensă a fagocitozei în infecţia
experimentală cu B.(P.) alvei decât în cea cu B.(P.) larvae, la adultele
de 7-45 zile şi, în plus, probabil, inducerea creşterii GR+OE
şi, implicit, a fagocitozei, nu numai prin inoculare ci şi prin
infecţia cu B.(P.) alvei în sine] şi creşterea CO la pupe ochi
bruni (ar putea semnifica o creştere a capacităţii de formare de
noduli].
În urma inoculării cu E. coli
574 Pasteur (tabelul 16) au fost constatate următoarele modificări
(în condiţiile nedeterminării acestora pentru pupe ochi roz, bruni
şi pentru adultele 0-6 zile) (tabelul 16):
- PL1+PR
scade puţin, mai puţin decât la primele trei inoculări, la adult
7-45 zile;
- PL2
scade mai mult decât la primele trei inoculări;
- PL3
creşte, la fel ca la primele trei inoculări;
- PL4
creşte, la adult 7-45 zile, spre deosebire de toate celelalte
inoculări, unde a scăzut;
- GR+OE
scad la adult 7-45 zile, spre deosebire de toate celelalte inoculări unde
a crescut;
- CO a
crescut (de aproximativ 16 ori) la adult de 7-45 zile şi a scăzut la
larve, adică invers faţă de infecţia cu B.(P.) larvae
şi faţă de inocularea cu PBS.
Se observă că, dacă
modificările PL1+PR, PL2, PL3 respectă sensul celor de la primele
trei inoculări, modificările înregistrate de PL4 (semnificaţie
necunoscută), GR+OE [foarte probabil, semnifică neimplicarea
procesului fagocitar în infecţia cu E.coli a adultelor de 7-45 zile,
supoziţie sprijinită şi de rezultatele cercetărilor lui
Casteels et al., 1988 (4), efectuate tot cu E. coli şi albine adulte]
şi CO (probabil că, în absenţa creşterii GR+OE, şi
implicit în condiţiile neimplicării procesului fagocitar în
infecţia cu E. coli, cresc foarte mult CO, care ar contribui la
creşterea capacităţii de formare a nodulilor, proces care ar
presupune, însă, şi contribuţia GR+OE, dar ar determina şi
intensificarea capacităţii de coagulare a hemolimfei) sunt total
contrare modificărilor de la inocularea cu PBS şi de la
infecţiile experimentale cu B.(P.) larvae şi B.(P.) alvei. Acest fapt
este foarte interesant întrucât: a) demonstrează că infecţia
bacteriană poate induce modificări ale DHC-ului contrare, şi,
deci, independente de cele induse de inocularea în sine; b) aceste
modificări din lotul cu infecţia experimentală cu E.coli sunt
chiar induse de infecţia cu E. coli, altfel neputând fi explicate, pe
de o parte, diferenţele faţă de modificările lotului cu
inoculare cu PBS, pe de altă parte, diferenţele flagrante
faţă de propriul sublot martor, neinoculat; c) demonstrează
posibilitatea inducerii unor modificări diferite ale DHC-ului în
infecţii bacteriene diferite ceea ce, pentru sistemul imun al insectelor,
este un fapt remarcabil, sugerându-se, implicit, existenţa unui grad, cel
puţin incipient, de selectivitate, de specificitate a (activării)
mecanismelor imunităţii mediate celular în infecţiile
bacteriene, cu atât mai mult cu cât se constată diferenţe ale
modificărilor DHC-ului între E.coli pe de o parte şi B.(P.) larvae
şi B.(P.) alvei pe de altă parte, şi mai puţin între
infecţiile acestora din urmă; d) sugerează că, şi în
cazul infecţiilor experimentale cu cei doi bacili, este foarte probabil ca
modificările înregistrate, dacă sunt evident mai marcate decât cele
ale subloturilor inoculate cu PBS, chiar dacă în acelaşi sens, sau,
cu atât mai mult, dacă sunt contrare, sau diferite faţă de
acestea sau între ele, să fie induse de către infecţiile
bacteriene în sine şi, implicit, să fie semnificative (de extrapolat
la) şi pentru infecţiile similare naturale.
La subloturile de insecte
provenite din familia cu infecţie naturală cu A. apis (tabelul 17) au
fost constatate următoarele modificări (în condiţiile
nedeterminării acestora pentru pupe ochi roz şi a comparării
unei pupe ochi albi de trântor cu pupe ochi albi de lucrătoare martore
neinoculate):
- PL1+PR apare la pupe ochi albi
(atenţie, e pupă de trântor comparată cu pupe martor de
lucrătoare; oricum este puţin probabil ca PL1+PR să existe
şi la pupe de trântori neinoculate cu ochi albi întrucât, la pupele ochi
roz trântori martori, v.p.m. = 1,33%), creşte foarte puţin la pupe
ochi bruni (ca şi la infecţiile cu bacili) şi creşte ceva
mai mult la adulte (spre deosebire de toate infecţiile bacteriene şi
de inocularea cu PBS);
- PL2 la pupe ochi bruni
creşte de aproximativ 4 ori [la infecţiile cu B.(P.) larvae şi
B.(P.) alvei scăzând şi, respectiv, crescând foarte puţin],
creşte mai puţin la adultele de
0-6 zile [ca şi la infecţia cu B.(P.) larvae] şi scade la
adultele de 7-45 zile (ca la toate inoculările);
- PL3 creşte puţin la
adultele de 0-6 zile [mai puţin decât la infecţia cu B.(P.) larvae]
şi scade la jumătate la adultele de 7-45 zile, contrar tuturor
inoculărilor;
- PL4 apare la adultele de 0-6
zile (la martor nu există), ca şi la infecţia cu B.(P.) larvae,
şi dispare la adultele de 7-45 zile (existând la martor), contrar
tendinţelor de a creşte de la infecţia cu E.coli, şi în
consens cu tendinţa de scădere de la celelalte inoculări;
- GR+OE scade la adultele de 0-6
zile, contrar infecţiei cu B.(P.) larvae, şi creşte de
aproximativ 36 de ori la adultele de 7-45 zile, în consens cu toate
inoculările, cu excepţia celei cu E.coli;
- CO cresc la larvae, în consens
cu toate inoculările, cu excepţia celei cu E.coli, scade la pupe ochi
albi (trântor), invers faţă de modificarea de la inocularea cu PBS
şi cu E.coli, creşte la pupe ochi bruni, ca şi la inocularea cu
B.(P.) alvei dar contrar inoculării cu B.(P.) larvae, scade la adultele de
0-6 zile, ca şi la inocularea cu B.(P.) larvae şi creşte la
adultele de 7-45 zile, mai puţin decât la inocularea cu E.coli dar contrar
tuturor celorlalte inoculări.
Modificările importante,
şi manifestate faţă de toate inoculările, sunt:
apariţia PL1+PR la pupe ochi albi (înregistrată la pupa de trântor),
creşterea PL1+PR la adulte, creşterea PL2 la pupele ochi bruni,
scăderea PL3 la adultele 7-45 zile.
Faptul că s-au înregistrat
modificări ale PL1+PR, PL2 şi PL3 diferite (contrare) faţă
de toate celelalte inoculări (bacteriene şi cu PBS), sugerează
posibilitatea ca aceste modificări să fie caracteristice insectelor
provenite din familia cu infecţie naturală cu A. apis şi,
implicit, ca ele (modificările) să fie induse (relativ specific) de
infecţia inaparentă clinic cu acest fung. Semnificaţia
apariţiei PL1+PR la pupe ochi albi, a creşterii acestor hemocite la
adulte, a creşterii PL2 la pupele ochi bruni şi a scăderii PL3
la adultele de 7-45 zile ne este necunoscută, chiar şi la nivel
ipotetic [totuşi, nu este exclus
să semnifice activarea procesului de încapsulare în care, probabil,
sunt implicate aceste celule – se va reveni într-un capitol viitor).
Bineînţeles că şi celelalte modificări, ale celorlalte
tipuri de hemocite, sunt probabil induse tot de infecţia inaparentă
clinic cu A. apis dar, fiind comune (relativ) cu modificările induse de
inoculările bacteriene, sunt categoric necaracteristice ascosferozei,
În tabelele 18 şi 19 sunt
evidenţiate variaţiile valorilor medii ale ift-ului şi ifg-ului
la subloturile cu diferite infecţii, cu diferite intensităţi de
multiplicare a bacteriilor în hemolimfă şi aflate în diferite stadii
de dezvoltare ontogenetică.
În condiţiile
nedeterminărilor pentru unele infecţii şi unele vârste, s-a
constatat că:
- cu cât numărul de bacterii
libere în hemolimfă este mai mare, cu atât ift-ul şi ifg-ul sunt mai
mari şi invers;
- la acelaşi număr
(aproximativ) de bacterii libere, de aceeaşi specie [B.(P.) larvae] în
hemolimfă, ift a fost maxim la larve şi a scăzut treptat
odată cu avansarea în vârstă, fiind minim la adultele de 7-45 zile.
Aceiaşi constatare şi pentru infecţia cu B.(P.) alvei şi cu
E. coli a (0-5 bacterii libere în hemolimfă per câmp microscopic).
Ifg a variat la fel pentru infecţia cu B.(P.) alvei şi cea cu B.(P.)
larvae a (0-10 bacterii libere) dar a variat invers pentru infecţia
cu B.(P.) larvae b (11-80 bacterii libere), având valoare mai mare la
adulte 7-45 zile şi mai mică la adulte 0-6 zile, şi nu a variat
pentru infecţia cu E.coli b (40-200 bacterii libere) între larve
şi pupe (ca şi ift-ul pentru E.coli b);
- ift-ul cel mai mare s-a
înregistrat în infecţia cu E. coli, urmată de infecţia cu B.
(P.) alvei, la pupe ochi albi şi, respectiv, la pupe ochi bruni;
- ifg-ul cel mai mare s-a
înregistrat în infecţia cu B. (P.) larvae, urmată de infecţia cu
E. coli, la adulte şi, respectiv, la larve şi pupe ochi albi;
Astfel, se pare că if este,
mai curând, funcţie de intensitatea infecţiei (a multiplicării
bacteriene în hemolimfă) decât un indiciu pozitiv al eficienţei
fagocitozei în apărarea împotriva infecţiei. Am constatat
următoarele relaţii:
a) ifg redus, numărul
bacteriilor libere tinde către 0 => infecţie redusă şi
eficienţă ridicată a fagocitozei;
b) ifg crescut, numărul
bacteriilor libere crescut => infecţie puternică şi
eficienţă redusă a fagocitozei;
În infecţia cu B. (P.)
larvae, la larve, ift este aproximativ 0,29 la un număr de 0-10 bacili
liberi / câmp frotiu, ceea ce poate însemna o infecţie medie, cu un ift
mediu, în timp ce, la pupe şi cu atât mai mult la adulte, ift scade sub
0,1. La adulte este mai semnificativ ifg întrucât numărul de GR+OE este
mult mai mic decât la stadiile preimaginale. Astfel, la adulte de 7-45 zile, la
11-80 bacterii libere se constată ift 0,043 şi ifg 0,93, ceea ce demonstrează
că GR+OE sunt aproape 100% fagocitare în această infecţie la
acest stadiu, la acest număr de bacterii libere. Deci, în infecţiile
reduse fagocitoza pare să fie eficientă însă, când numărul
de bacterii libere în hemolimfă depăşeşte câteva zeci /
câmp, fagocitoza devine ineficientă, în ciuda mobilizării a aproape
întregului număr de GR+OE. Ca mecanism de apărare, fagocitoza este
intens implicată în infecţia experimentală şi foarte
probabil, şi în infecţia naturală cu B.(P.) larvae.
În infecţia
experimentală cu B.(P.) alvei la pupe ochi bruni şi adulte 7-45 zile,
s-au constatat 15-50 bacili liberi / câmp la pupe, un ift = 0,42 şi un ifg
= 0,49, şi 0-10 bacili la adulte, cu ift = 0,01 şi ifg = 0,04, ceea
ce sugerează o implicare intensă a fagocitozei în infecţia
experimentală şi, foarte probabil şi în infecţia
naturală cu B.(P.) alvei, mai ales la pupe unde, însă, mecanismul
devine ineficient. La adulte probabil că mecanismul este mai eficient,
nefiind însă exclusă intervenţia, în paralel, şi a altor
mecanisme de apărare. Deci, probabil că şi în infecţia cu
B.(P.) alvei, fagocitoza este eficientă numai când numărul de bacili
liberi în hemolimfă este mic.
Şi în infecţia
experimentală cu Escherichia coli s-a constatat o implicare intensă a
fagocitozei (ift = 0,58, ifg = 0,62 pentru larve) dar şi totala
ineficienţă a acesteia la larve şi pupe, existând şi
câmpuri cu câte 200 bacterii la pupele ochi albi.
Deşi aceste infecţii
experimentale au fost realizate prin inoculare transcuticulară în hemocel,
considerăm că toate rezultatele obţinute sunt semnificative
şi pentru infecţiile naturale (realizate obişnuit, pe cale
digestivă) deoarece, de exemplu, B.(P.) larvae are capacitatea de a
depăşi, la larvele de 3-5 zile, bariera intestinală (11)
ajungând în hemolimfă, unde se multiplică intens, determinând
septicemie (3, 11). Noi am introdus în hemocel exact forma vegetativă a
lui B.(P.) larvae, simulând astfel situaţia din natură, cel
puţin pentru larve, astfel încât, în mod sigur, conflictul între mecanismele
de virulenţă ale bacteriei şi mecanismele de apărare ale
insectei are loc în hemolimfă. În plus, această cale,
transcuticulară, de administrare a dozelor bacteriene, este singura care
oferă siguranţa realizării acesteia, a inoculării unei doze
exacte, a intervalului de timp efectiv a infecţiei, etc.
A fost realizată analiza
(v.p.m., a.s., c.v., min. şi max.) DHC-ului, a ift-ului şi a ifg-ului
larvelor, pupelor de diferite stadii şi albibnelor adulte de diferite
vârste cu infecţii bacteriene experimentale şi a celor provenite
dintr-o familie cu ascosferoză naturală. S-a constatat că
agresiunea în sine (inocularea) este capabilă să inducă
creşteri ale GR+OE la adultele de 7-45 zile şi ale CO la larve,
că infecţia cu B.(P.) larvae poate induce apariţia la adultele
de 0-6 zile a PL4 şi a PL1+PR la pupele cu ochi roz, că infecţia
cu B.(P.) alvei poate induce o creştere pronunţată a GR+OE la
adultele de 7-45 zile, că infecţia cu E.coli induce modificări
ale PL4, GR+OE şi CO, contrare faţă de cele induse de inocularea
cu PBS, B.(P.) larvae şi B.(P.) alvei şi că, la subloturile de
insecte provenite dintr-o familie cu ascosferoză naturală,
modificările PL1+PR, PL2 şi PL3 sunt contrare modificărilor
acestor hemocite din subloturile cu infecţii bacteriene şi inoculare
cu PBS. Astfel, s-a evidenţiat implicarea profundă a GR+OE,
sugerându-se implicit implicarea fagocitozei în aceste infecţii bacteriene
experimentale cu excepţia celei cu E. coli, şi probabil în
infecţia clinic inaparentă a insectelor cu A. apis, precum şi
implicarea într-un mod necunoscut a PL4 în infecţia cu E.coli şi a
PL1+PR şi PL2 în infecţia cu A. apis.
S-a constatat că, cu cât
numărul de bacterii libere în hemolimfă este mai mare, cu atât ift-ul
şi ifg-ul sunt mai mari şi, implicit, infecţia este mai
intensă şi eficienţa fagocitozei este mai redusă. Astfel,
în infecţiile bacteriene experimentale cu B.(P.) larvae, B.(P.) alvei
şi E.coli, fagocitoza este intens implicată însă ea pare a fi
eficientă numai când numărul de bacterii libere / câmp frotiu este
mic. Când acest număr depăşeşte câteva zeci, fagocitoza
pare a deveni ineficientă.
Considerăm că aceste
rezultate pot fi semnificative şi pentru infecţiile bacteriene
naturale, cel puţin pentru larve şi pupe ochi albi şi roz.
Mulţumiri d-lui Ing. Stancu
G. pentru amabilitatea deosebită de a le pune la dispoziţie albinele
(diferite stadii de dezvoltare ontogenetică) provenite din familii
sănătoase.
Bibliografie
1. Alonso J.M., Rey J., Puerta F., de Mendoza J.H., de Mendoza M.H.,
Flores J.M., 1993. Enzymatic equipment of Ascosphaera apis and the development
of infection by this fungus in Apis mellifera. Apidologie, 24 (4), 383-391
2. Bailey L., 1963. Infectious diseases of the honey-bee. Land Books
Limited, London.
3. Bailey L., 1981. Patologia albinelor. Buletinul de Informare
Stiintifica nr. 7, 1993, LCSVD, Bucuresti. Traducere si prelucrare Dr. Mardare
Aneta si Biol. Chioveanu Gabriela, dupa: Bailey L. (1981), Honeybee Pathology,
Academic Press, London
4. Casteels P.R., Van Steenkiste D., Jacobs F.J., 1988. The
antibacterial response of haemolymph from adult honeybees (Apis mellifera L.)
in relation to secondary infections. In: Proc. Meeting E.C. Experts Group:
European Research on Varroatosis Control. Bad Hamburg, 105-111
5. Casteels P., Ampe C., Jacobs F., Vaeck M., Tempst P., 1989.
Apidaecins: antibacterial peptides from honeybees. The EMBO Journal, 8, (8),
2387-2391
6. Gilliam Martha, 1978. Fungi. In: Roger A. Morse (Ed), Honey bee
pests, predators and diseases. Cornell University Press, Ithaca and London,
78-101
7. Gilliam Martha, 1978. Chalkbrood – Status today and hopes for
control. American Bee Journal, 118 (7), 468-471
8. Gilliam Martha, Taber S. III, Rose J.B., 1978. Chalkbrood disease of
honey bees, Apis mellifera L.: a progress report. Apidologie, 9 (1), 75-89
9. Mârza E., Nicolaide N., 1990. Initiere si practica în apicultura.
Editura de propaganda tehnica agricola, Bucuresti, p. 44
10. Papadopoulou Karabela K., Iliadis N., Liakos V., 1993. Haemocytes
changes in honeybee (Apis mellifera L.) artificially infected by Pseudomonas
aeruginosa. Apidologie, 24, 81-86
11. Popa Al., 1965. Bolile albinelor si viermilor de matase. Editura
Agro-Silvica, Bucuresti, 34-35
12. Sorescu I., Turcu D., 1998. Contribuţii privind hemocitele
albinei melifere (Apis mellifera L.): caractere morfologice şi
clasificare, multiplicare şi răspândire în organism. Studii şi
Cercetări de Medicină Veterinară (Institutul Pasteur), 7
13. Van Steenkiste D., 1988.
De hemocyten van
de honingbij (Apis mellifera L.): typologie, bloedbeeld
en cellulaire verdedigingsreacties. Doctoraatsproefschrift, Rijksuniversiteit
Gent, Belgium
14. Vey A., 1990. Recent researches on ascosphaerosis. In: Proc. Int.
Sym. Recent Res. Bee Pathology (Ritter W. ed.), Apimondia, Ghent, Belgium,
40-143
15. Whitcomb R.F., Shapiro M., Granados R., 1974. Insect defense
mechanisms against microorganisms and parasitoids. In: The physiology of
Insecta, second edition, edited by Rockstein M., vol. V, Academic Press, New
York and London, 447-536
16. Wille H., Vecchi Maria A., 1974. Untersuchungen uber die Hamolymphe
der Honigbiene (Apis mellifica L.).
Mitteilungen der Schweizerischen Entomologischen Gesellschaft, 47, 133-149
Tabelul 1. Numărul
de insecte, pentru fiecare sublot de vârstă al lotului II, pentru care
DHC-ul a putut fi determinat
Larve
lucr. 5-7 zile |
Larve
trântor. 5-7 zile |
Pupe ochi
albi trântori |
Pupe ochi
bruni lucr. |
Pupe ochi
bruni trântori. |
Pupe ochi
bruni şi torace pigm.-ecloz lucrătoare |
Adulte
lucr vară. 0-6 zile |
Adulte
lucr vară. 7-45 zile |
11 |
3 |
1 |
9 |
4 |
7 |
7 |
2 |
Tabelul 2. Structura
lotului III de insecte, în urma efectuării inoculărilor bacteriene,
cu redarea doar a numărului de insecte al căror DHC a putut fi
determinat
|
Larve
lucrăt. 5-7 zile |
Pupe
ochi albi lucrăt. |
Pupe
ochi roz lucrăt. |
Pupe
ochi roz trântor. |
Pupe
ochi bruni trântori |
Adulte
lucr vară. 7-45
zile |
Martor
neinoculat |
4 |
5 |
5 |
3 |
- |
4 |
Martor
inoculat cu PBS |
3 |
3 |
8 |
- |
- |
2 |
B(P.)
larvae PBS |
- |
- |
10 |
- |
- |
4 |
B(P.)
larvae bulion |
- |
- |
- |
- |
5 |
- |
E. coli |
7 |
6 |
- |
- |
- |
2 |
(“-“: nu s-a lucrat)
Tabelul 3. Structura
lotului IV de albine, în urma efectuării inoculărilor bacteriene, cu
redarea doar a numărului de insecte al căror DHC a putut fi
determinat
|
Martor
neinoculat |
Martor
inoculat cu PBS |
B.(P.)
larvae PBS |
B.(P.)
larvae bulion |
Adulte
lucr. de vară, 7-45 zile |
6 |
3 |
4 |
3 |
Tabelul 4. Structura
lotului V de insecte, în urma efectuării inoculărilor bacteriene, cu
redarea doar a numărului de insecte al căror DHC a putut fi
determinat
|
Larve
lucrăt. 5-7 zile |
Pupe
ochi bruni lucrăt. |
Adulte
lucrăt. vară. 0-6 zile |
Adulte
lucrăt. vară. 7-45
zile |
Martor
neinoculat |
8 |
6 |
4 |
- |
B.(P.)
larvae PBS |
7 |
7 |
10 |
- |
B.(P.)
alvei |
- |
14 |
- |
3 |
B.
laterosporus |
- |
8 |
- |
- |
B.
circulans |
- |
12 |
- |
- |
(“-“: nu s-a lucrat)
Tabelul 5. Analiza
DHC-ului, a ift-ului şi a ifg-ului pentru subloturile de larve [M.n. =
martor neinoculat; L = lucrătoare; tr = trântori; Asc = ascosferoză;
M PBS = martor inoculat cu PBS; N = număr de insecte, valori; a.s. =
abaterea standard; c.v. = coeficient de variabilitate; min = valoare
minimă; max = valoare maximă;
“-“ = nu e cazul sau nu are sens; II-V
= loturile de insecte; a = 0-25 celule de
B. (P.) larvae libere în
hemolimfă / câmp frotiu; b = 40-100 celule de E. coli libere în
hemolimfă / câmp frotiu); PL1+PR = plasmatocit rotund+prohemocit; PL2 =
plasmatocit intermediar; PL3 = plasmatocit oval; PL4 = plasmatocit fusiform;
GR+OE = granulocit + oenocitoid; CO = coagulocit
Nr.crt. |
Tip/categ.
hemocit, ift,ifg |
Elementele
analizei |
V Larve
M.n. (L) |
III Larve
M.n. (L) |
V Larve
B.(P.) larvae PBS (L) a |
III Larve E.
coli (L) b |
II Larve
Asc. (tr) |
II Larve
Asc. (L) |
III Larve
M.PBS. (L) |
1 |
PL1+PR |
N |
8 |
4 |
7 |
7 |
3 |
11 |
3 |
|
|
medie |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
|
|
a.s. |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
|
|
cv% |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
|
|
min |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
|
|
max |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
2 |
PL2 |
idem |
PL1+PR |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
3 |
PL3 |
idem |
PL1+PR |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
4 |
PL4 |
idem |
PL1+PR |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
5 |
GR+OE |
N |
8 |
4 |
7 |
7 |
3 |
11 |
3 |
|
|
medie |
98,88 |
90,25 |
95,71 |
94,14 |
95,67 |
92,18 |
82 |
|
|
a.s. |
0,83 |
5,3 |
4,5 |
5,15 |
3,51 |
3,57 |
2 |
|
|
cv% |
1 |
6 |
5 |
5 |
4 |
4 |
2 |
|
|
min |
98 |
84 |
90 |
85 |
92 |
86 |
80 |
|
|
max |
100 |
97 |
100 |
100 |
99 |
96 |
84 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
6 |
CO |
N |
8 |
4 |
7 |
7 |
3 |
11 |
3 |
|
|
medie |
1,12 |
9,75 |
4,29 |
5,86 |
4,33 |
7,82 |
18 |
|
|
a.s. |
0,83 |
5,3 |
4,5 |
5,15 |
3,51 |
3,57 |
2 |
|
|
cv% |
74 |
55 |
105 |
88 |
81 |
46 |
11 |
|
|
min |
0 |
3 |
0 |
0 |
1 |
4 |
16 |
|
|
max |
2 |
16 |
10 |
15 |
8 |
14 |
20 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
7 |
ift |
N |
- |
- |
7 |
7 |
- |
- |
- |
|
|
medie |
|
|
0,286 |
0,58 |
|
|
|
|
|
a.s. |
|
|
0,13 |
0,15 |
|
|
|
|
|
cv% |
|
|
47% |
26% |
|
|
|
|
|
min |
|
|
0,1 |
0,29 |
|
|
|
|
|
max |
|
|
0,5 |
0,72 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
8 |
ifg |
N |
- |
- |
7 |
7 |
- |
- |
- |
|
|
medie |
|
|
0,30 |
0,62 |
|
|
|
|
|
a.s. |
|
|
0,15 |
0,17 |
|
|
|
|
|
cv% |
|
|
49% |
27% |
|
|
|
|
|
min |
|
|
0,1 |
0,29 |
|
|
|
|
|
max |
|
|
0,56 |
0,77 |
|
|
|
Tabelul 6. Analiza
DHC-ului, a ift-ului şi a ifg-ului pentru subloturile de pupe cu ochi albi
(aceeaşi legendă ca la tabelul 5, dar cu următoarele
modificări: a = 0-1 celule de E. coli libere în hemolimfă / câmp
frotiu; b = 100-200 celule de E. coli libere în hemolimfă / câmp frotiu)
Nr.crt. |
Tip/categ.
hemocit, ift,ifg |
Elementele
analizei |
III Pupe
ochi albi M.n. (L) |
III Pupe
ochi albi M.PBS. (L) |
III Pupe
ochi albi E. coli
(L) a |
III Pupe
ochi albi E. coli
(L) b |
II Pupe
ochi albi Asc. (tr) |
1 |
PL1+PR |
N |
5 |
3 |
4 |
2 |
1 |
|
|
medie |
0 |
0 |
0 |
0 |
1 |
|
|
a.s. |
0 |
0 |
0 |
0 |
- |
|
|
cv% |
- |
- |
- |
- |
- |
|
|
min |
0 |
0 |
0 |
0 |
1 |
|
|
max |
0 |
0 |
0 |
0 |
1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
2 |
PL2 |
N |
5 |
3 |
4 |
2 |
1 |
|
|
medie |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
|
|
a.s. |
0 |
0 |
0 |
0 |
- |
|
|
cv% |
- |
- |
- |
- |
- |
|
|
min |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
|
|
max |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
|
|
|
|
|
|
|
|
3 |
PL3 |
idem |
PL2 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
4 |
PL4 |
idem |
PL2 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
5 |
GR+OE |
N |
5 |
3 |
4 |
2 |
1 |
|
|
medie |
93,6 |
92 |
93,75 |
93 |
98 |
|
|
a.s. |
6,43 |
2,65 |
1,89 |
1,41 |
- |
|
|
cv% |
7 |
3 |
2 |
2 |
- |
|
|
min |
84 |
90 |
91 |
92 |
98 |
|
|
max |
100 |
95 |
95 |
94 |
98 |
|
|
|
|
|
|
|
|
6 |
CO |
N |
5 |
3 |
4 |
2 |
1 |
|
|
medie |
6,4 |
8 |
6,25 |
7 |
1 |
|
|
a.s. |
6,43 |
2,65 |
1,89 |
1,41 |
- |
|
|
cv% |
100 |
33 |
30 |
20 |
- |
|
|
min |
0 |
5 |
5 |
6 |
1 |
|
|
max |
16 |
10 |
9 |
8 |
1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
7 |
ift |
N |
- |
- |
4 |
2 |
- |
|
|
medie |
|
|
0,088 |
0,575 |
|
|
|
a.s. |
|
|
0,025 |
0,035 |
|
|
|
cv% |
|
|
29 |
6 |
|
|
|
min |
|
|
0,05 |
0,55 |
|
|
|
max |
|
|
0,1 |
0,6 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
8 |
ifg |
N |
- |
- |
4 |
2 |
- |
|
|
medie |
|
|
0,098 |
0,62 |
|
|
|
a.s. |
|
|
0,025 |
0,028 |
|
|
|
cv% |
|
|
26 |
5 |
|
|
|
min |
|
|
0,06 |
0,6 |
|
|
|
max |
|
|
0,11 |
0,64 |
|
Tabelul 7. Analiza
DHC-ului, a ift-ului şi a ifg-ului pentru subloturile de pupe cu ochi roz
[aceeaşi legendă ca la tabelul 5, dar cu modificările: a = 0-1
celule de B.(P.) larvae libere în hemolimfă / câmp frotiu, şi b nu
există]
Nr.crt. |
Tip/categ.
hemocit, ift,ifg |
Ele men tele
analizei |
III Pupe
ochi roz M.n. (L) |
III Pupe
ochi roz M.n. (tr) |
III Pupe
ochi roz M.PBS.
(L) |
III Pupe
ochi roz B.(P) larvae. PBS. (L) a |
1 |
PL1+PR |
N |
5 |
3 |
8 |
10 |
|
|
medie |
0 |
1,33 |
0 |
0,1 |
|
|
a.s. |
0 |
1,16 |
0 |
0,32 |
|
|
cv% |
- |
87 |
- |
316 |
|
|
min |
0 |
0 |
0 |
0 |
|
|
max |
0 |
2 |
0 |
1 |
|
|
|
|
|
|
|
2 |
PL2 |
N |
5 |
3 |
8 |
10 |
|
|
medie |
0 |
0,33 |
0 |
0 |
|
|
a.s. |
0 |
0,57 |
0 |
0 |
|
|
cv% |
- |
173 |
- |
- |
|
|
min |
0 |
0 |
0 |
0 |
|
|
max |
0 |
1 |
0 |
0 |
|
|
|
|
|
|
|
3 |
PL3 |
N |
5 |
3 |
8 |
10 |
|
|
medie |
0 |
0 |
0 |
0 |
|
|
a.s. |
0 |
0 |
0 |
0 |
|
|
cv% |
- |
- |
- |
- |
|
|
min |
0 |
0 |
0 |
0 |
|
|
max |
0 |
0 |
0 |
0 |
|
|
|
|
|
|
|
4 |
PL4 |
idem |
PL3 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
5 |
GR+OE |
N |
5 |
3 |
8 |
10 |
|
|
medie |
92,8 |
94 |
89,37 |
93,6 |
|
|
a.s. |
8,2 |
7 |
6,95 |
4,4 |
|
|
cv% |
9 |
7 |
8 |
5 |
|
|
min |
84 |
86 |
77 |
86 |
|
|
max |
100 |
99 |
95 |
99 |
|
|
|
|
|
|
|
6 |
CO |
N |
5 |
3 |
8 |
10 |
|
|
medie |
7,2 |
4,34 |
10,63 |
6,3 |
|
|
a.s. |
8,2 |
6,66 |
6,95 |
4,22 |
|
|
cv% |
114 |
154 |
65 |
67 |
|
|
min |
0 |
0 |
5 |
1 |
|
|
max |
16 |
12 |
23 |
13 |
|
|
|
|
|
|
|
7 |
ift |
N |
- |
- |
- |
10 |
|
|
medie |
|
|
|
0,08 |
|
|
a.s. |
|
|
|
0,026 |
|
|
cv% |
|
|
|
32 |
|
|
min |
|
|
|
0,05 |
|
|
max |
|
|
|
0,1 |
|
|
|
|
|
|
|
8 |
ifg |
N |
- |
- |
- |
10 |
|
|
medie |
|
|
|
0,086 |
|
|
a.s. |
|
|
|
0,027 |
|
|
cv% |
|
|
|
32 |
|
|
min |
|
|
|
0,05 |
|
|
max |
|
|
|
0,11 |
Tabelul 8. Analiza
DHC-ului, a ift-ului şi a ifg-ului pentru 7 subloturi de pupe cu ochi
bruni (aceeaşi legendă ca la tabelul 5, dar fără “a”, iar b
= bacili liberi în hemolimfă / câmp frotiu)
Nr. crt. |
Tip/categ.
hemocit, ift,ifg |
Ele men tele
analizei |
V Pupe ochi
bruni M.n. (L) |
V Pupe ochi
bruni B.circulans (L)0-1b |
V Pupe ochi
bruni B.circulans (L)0-10b |
V Pupe ochi
bruni B.circulans (L)20-100b |
V Pupe ochi
bruni B. laterosporus (L)0-8b |
V Pupe ochi
bruni B. laterosporus (L) 20-60b |
V Pupe ochi
bruni B. laterosporus (L)100-150b |
1 |
PL1+PR |
N |
6 |
2 |
1 |
9 |
1 |
6 |
1 |
|
|
medie |
2,83 |
40 |
10 |
9,89 |
10 |
4 |
0 |
|
|
a.s. |
2,23 |
28,28 |
- |
9,61 |
- |
6,32 |
- |
|
|
cv% |
79 |
71 |
- |
108 |
- |
158 |
- |
|
|
min |
0 |
20 |
10 |
0 |
10 |
0 |
0 |
|
|
max |
6 |
60 |
10 |
30 |
10 |
14 |
0 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
2 |
PL2 |
N |
6 |
2 |
1 |
9 |
1 |
6 |
1 |
|
|
medie |
0,83 |
5 |
0 |
1,11 |
5 |
0 |
0 |
|
|
a.s. |
0,98 |
7,07 |
- |
2,42 |
- |
0 |
- |
|
|
cv% |
118 |
141 |
- |
218 |
- |
- |
- |
|
|
min |
0 |
0 |
0 |
0 |
5 |
0 |
0 |
|
|
max |
2 |
10 |
0 |
7 |
5 |
0 |
0 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
3 |
PL3 |
N |
6 |
2 |
1 |
9 |
1 |
6 |
1 |
|
|
medie |
0 |
0 |
0 |
0 |
10 |
0 |
0 |
|
|
a.s. |
0 |
0 |
- |
0 |
- |
0 |
- |
|
|
cv% |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
|
|
min |
0 |
0 |
0 |
0 |
10 |
0 |
0 |
|
|
max |
0 |
0 |
0 |
0 |
10 |
0 |
0 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
4 |
PL4 |
N |
6 |
2 |
1 |
9 |
1 |
6 |
1 |
|
|
medie |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
|
|
a.s. |
0 |
0 |
- |
0 |
- |
0 |
- |
|
|
cv% |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
|
|
min |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
|
|
max |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
5 |
GR+OE |
N |
6 |
2 |
1 |
9 |
1 |
6 |
1 |
|
|
medie |
89,84 |
55 |
90 |
86,67 |
75 |
91 |
95 |
|
|
a.s. |
2,64 |
35,36 |
- |
11,63 |
- |
9,17 |
- |
|
|
cv% |
3 |
64 |
- |
13 |
- |
10 |
- |
|
|
min |
86 |
30 |
90 |
63 |
75 |
75 |
95 |
|
|
max |
93 |
80 |
90 |
100 |
75 |
100 |
95 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
6 |
CO |
N |
6 |
2 |
1 |
9 |
1 |
6 |
1 |
|
|
medie |
6,5 |
0 |
0 |
3,33 |
0 |
5 |
5 |
|
|
a.s. |
1,52 |
0 |
- |
4,39 |
- |
5,51 |
- |
|
|
cv% |
23 |
- |
- |
132 |
- |
110 |
- |
|
|
min |
4 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
5 |
|
|
max |
8 |
0 |
0 |
10 |
0 |
11 |
5 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
7 |
ift |
N |
- |
2 |
1 |
9 |
1 |
6 |
1 |
|
|
medie |
|
0,06 |
0,2 |
0,51 |
0 |
0,42 |
0,8 |
|
|
a.s. |
|
0,06 |
- |
0,20 |
- |
0,19 |
- |
|
|
cv% |
|
94 |
- |
40 |
- |
47 |
- |
|
|
min |
|
0,02 |
0,2 |
0,3 |
0 |
0,2 |
0,8 |
|
|
max |
|
0,1 |
0,2 |
0,71 |
0 |
0,7 |
0,8 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
8 |
ifg |
N |
- |
2 |
1 |
9 |
1 |
6 |
1 |
|
|
medie |
|
0,1 |
0,22 |
0,59 |
0 |
0,44 |
0,84 |
|
|
a.s. |
|
0,4 |
- |
0,22 |
- |
0,17 |
- |
|
|
cv% |
|
42 |
- |
37 |
- |
38 |
- |
|
|
min |
|
0,07 |
0,22 |
0,3 |
0 |
0,27 |
0,84 |
|
|
max |
|
0,13 |
0,22 |
0,8 |
0 |
0,7 |
0,84 |
Tabelul 9. Analiza
DHC-ului, a ift-ului şi a ifg-ului pentru alte 6 subloturi (+ repetarea
prezentării sublotului martor) de pupe cu ochi bruni [aceeaşi
legendă ca la tabelul 5, dar a=0-1 celule de B.(P.) larvae libere în
hemolimfă / câmp frotiu şi b = bacili liberi în hemolimfă / câmp
frotiu]
Nr. crt. |
Tip/categ.
hemocit, ift,ifg |
Ele men tele
analizei |
V Pupe ochi
bruni M.n. (L) |
V Pupe ochi
bruni B.circ. (L)0-1b |
V Pupe ochi
bruni B.circ. (L)0-10b |
III Pupe ochi
bruni B.circ. (L) 20-100b |
II Pupe ochi
bruni B.later(L) 0-8b |
II Pupe ochi
bruni B.later(L) 20-60b |
II Pupe ochi
bruni B.later(L) 100-150b |
1 |
PL1+PR |
N |
6 |
14 |
7 |
5 |
4 |
9 |
7 |
|
|
medie |
2,83 |
4,71 |
3,57 |
23,4 |
1,25 |
3,11 |
65,43 |
|
|
a.s. |
2,23 |
5,3 |
3,95 |
7,67 |
1,89 |
3,14 |
18,47 |
|
|
cv% |
79 |
112 |
111 |
33 |
151 |
101 |
28 |
|
|
min |
0 |
0 |
0 |
10 |
0 |
0 |
29 |
|
|
max |
6 |
15 |
10 |
28 |
4 |
8 |
88 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
2 |
PL2 |
N |
6 |
14 |
7 |
5 |
4 |
9 |
7 |
|
|
medie |
0,83 |
1,07 |
0,71 |
7,6 |
0,25 |
3,22 |
1,57 |
|
|
a.s. |
0,98 |
2,43 |
0,95 |
5,59 |
0,5 |
8,27 |
3,73 |
|
|
cv% |
118 |
227 |
133 |
74 |
200 |
257 |
238 |
|
|
min |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
|
|
max |
2 |
8 |
2 |
15 |
1 |
25 |
10 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
3 |
PL3 |
N |
6 |
14 |
7 |
5 |
4 |
9 |
7 |
|
|
medie |
0 |
0 |
0 |
1,6 |
0,25 |
0 |
0 |
|
|
a.s. |
0 |
0 |
0 |
1,14 |
0,5 |
0 |
0 |
|
|
cv% |
- |
- |
- |
71 |
200 |
- |
- |
|
|
min |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
|
|
max |
0 |
0 |
0 |
3 |
1 |
0 |
0 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
4 |
PL4 |
N |
6 |
14 |
7 |
5 |
4 |
9 |
7 |
|
|
medie |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
|
|
a.s. |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
|
|
cv% |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
|
|
min |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
|
|
max |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
5 |
GR+OE |
N |
6 |
14 |
7 |
5 |
4 |
9 |
7 |
|
|
medie |
89,84 |
85 |
90,15 |
57,8 |
86,5 |
83 |
31,14 |
|
|
a.s. |
2,64 |
5,86 |
3,34 |
13,33 |
10,47 |
11,3 |
18,73 |
|
|
cv% |
3 |
7 |
4 |
23 |
12 |
14 |
60 |
|
|
min |
86 |
75 |
85 |
45 |
77 |
64 |
12 |
|
|
max |
93 |
93 |
95 |
80 |
97 |
98 |
68 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
6 |
CO |
N |
6 |
14 |
7 |
5 |
4 |
9 |
7 |
|
|
medie |
6,5 |
9,22 |
5,57 |
9,6 |
11,75 |
10,67 |
1,86 |
|
|
a.s. |
1,52 |
3,58 |
3,91 |
0,55 |
8,5 |
7,09 |
1,34 |
|
|
cv% |
23 |
39 |
70 |
6 |
72 |
66 |
72 |
|
|
min |
4 |
2 |
0 |
9 |
3 |
0 |
0 |
|
|
max |
8 |
15 |
10 |
10 |
20 |
22 |
4 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
7 |
ift |
N |
- |
14 |
7 |
5 |
- |
- |
- |
|
|
medie |
|
0,42 |
0,07 |
0,15 |
|
|
|
|
|
a.s. |
|
0,13 |
0,04 |
0,061 |
|
|
|
|
|
cv% |
|
32 |
55 |
41 |
|
|
|
|
|
min |
|
0,15 |
0 |
0,1 |
|
|
|
|
|
max |
|
0,6 |
0,1 |
0,25 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
8 |
ifg |
N |
- |
14 |
7 |
5 |
- |
- |
- |
|
|
medie |
|
0,49 |
0,08 |
0,27 |
|
|
|
|
|
a.s. |
|
0,14 |
0,05 |
0,12 |
|
|
|
|
|
cv% |
|
28 |
56 |
44 |
|
|
|
|
|
min |
|
0,2 |
0 |
0,13 |
|
|
|
|
|
max |
|
0,68 |
0,12 |
0,45 |
|
|
|
Tabelul
10. Analiza DHC-ului, a ift-ului şi a ifg-ului pentru
subloturile de albine adulte de vară în vârstă de 0-6 zile şi
pentru lotul I de albine adulte de iarnă [legenda este aceeaşi cu cea de la tabelul 5,
dar cu următoarele modificări: a = 0-10 celule de B.(P.) larvae
libere în hemolimfă / câmp frotiu şi b = 11-60 celule de B.(P.)
larvae libere în hemolimfă / câmp frotiu]
Nr. crt. |
Tip/categ. hemocit, ift,ifg |
Ele men tele analizei |
I Adulte iarnă M.nein. (150 z) (L) |
V Adulte vară 0-6 zile M.nein. (L) |
V Adulte vară 0-6 zile B.(P.) larvae (L) a |
V Adulte vară 0-6 zile B.(P.) larvae (L) b |
II Adulte vară 0-6 zile Asc (L) |
1 |
PL1+PR |
N |
7 |
4 |
9 |
1 |
7 |
|
|
medie |
4,61 |
69,25 |
55 |
24 |
73,68 |
|
|
a.s. |
3,41 |
17,29 |
12,14 |
- |
10,13 |
|
|
cv% |
74 |
25 |
22 |
- |
14 |
|
|
min |
0,84 |
51 |
33 |
24 |
59 |
|
|
max |
8,7 |
85 |
71 |
24 |
85 |
|
|
|
|
|
|
|
|
2 |
PL2 |
N |
7 |
4 |
9 |
1 |
7 |
|
|
medie |
6,68 |
3,5 |
9,78 |
5 |
6,16 |
|
|
a.s. |
5,85 |
1,29 |
3,99 |
- |
5,33 |
|
|
cv% |
88 |
37 |
41 |
- |
86 |
|
|
min |
0,28 |
2 |
5 |
5 |
0,8 |
|
|
max |
17 |
5 |
16 |
5 |
15 |
|
|
|
|
|
|
|
|
3 |
PL3 |
N |
7 |
4 |
9 |
1 |
7 |
|
|
medie |
85,07 |
9,25 |
18 |
10 |
10,36 |
|
|
a.s. |
10 |
7,27 |
7,95 |
- |
4,51 |
|
|
cv% |
12 |
79 |
44 |
- |
44 |
|
|
min |
67 |
2 |
10 |
10 |
5 |
|
|
max |
97,76 |
16 |
34 |
10 |
16 |
|
|
|
|
|
|
|
|
4 |
PL4 |
N |
7 |
4 |
9 |
1 |
7 |
|
|
medie |
1 |
0 |
0,33 |
0 |
0,89 |
|
|
a.s. |
0,66 |
0 |
0,5 |
- |
1,43 |
|
|
cv% |
66 |
- |
150 |
- |
161 |
|
|
min |
0,4 |
0 |
0 |
0 |
0 |
|
|
max |
2 |
0 |
1 |
0 |
4 |
|
|
|
|
|
|
|
|
5 |
GR+OE |
N |
7 |
4 |
9 |
1 |
7 |
|
|
medie |
1,22 |
16 |
16,22 |
60 |
7,91 |
|
|
a.s. |
0,77 |
9,83 |
5,89 |
- |
8,37 |
|
|
cv% |
63 |
61 |
36 |
- |
106 |
|
|
min |
0 |
7 |
9 |
60 |
2 |
|
|
max |
2 |
28 |
25 |
60 |
22 |
|
|
|
|
|
|
|
|
6 |
CO |
N |
7 |
4 |
9 |
1 |
7 |
|
|
medie |
1,42 |
2 |
0,67 |
1 |
1 |
|
|
a.s. |
2,12 |
0 |
0,87 |
- |
1,53 |
|
|
cv% |
149 |
0 |
130 |
- |
153 |
|
|
min |
0 |
2 |
0 |
1 |
0 |
|
|
max |
6 |
2 |
2 |
1 |
4 |
|
|
|
|
|
|
|
|
7 |
ift |
N |
- |
- |
9 |
1 |
- |
|
|
medie |
|
|
0,02 |
0,05 |
|
|
|
a.s. |
|
|
0,02 |
- |
|
|
|
cv% |
|
|
78 |
- |
|
|
|
min |
|
|
0 |
0,05 |
|
|
|
max |
|
|
0,05 |
0,05 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
8 |
ifg |
N |
- |
- |
9 |
1 |
- |
|
|
medie |
|
|
0,12 |
0,83 |
|
|
|
a.s. |
|
|
0,1 |
- |
|
|
|
cv% |
|
|
84 |
- |
|
|
|
min |
|
|
0 |
0,83 |
|
|
|
max |
|
|
0,33 |
0,83 |
|
Tabelul
11. Analiza DHC-ului, a ift-ului şi a ifg-ului pentru 7
subloturi de albine adulte de vară în vârstă de 7-45 zile
(aceeaşi legendă ca la tabelul 5, dar: a = 0-5 celule de E. coli
libere în hemolimfă / câmp frotiu şi b = bacili liberi în
hemolimfă / câmp frotiu)
Nr. crt. |
Tip/categ. hemocit, ift,ifg |
Ele men tele analizei |
III Adulte vară 7-45 zile M.n. (L) |
IV Adulte vară 7-45 zile M.n. (L) |
III Adulte vară 7-45 zile M.PBS. (L) |
IV Adulte vară 7-45 zile M.PBS. (L) |
V Adulte vară 7-45 zile B.alvei (L)0-10b |
III Adulte vară 7-45 zile E.coli (L)a |
II Adulte vară 7-45 zile Asc (L)a |
1 |
PL1+PR |
N |
4 |
5 |
2 |
3 |
3 |
2 |
2 |
|
|
medie |
37,3 |
50,2 |
24,5 |
45 |
20 |
36 |
53 |
|
|
a.s. |
10,1 |
9,25 |
6,4 |
0 |
13 |
19,8 |
29,7 |
|
|
cv% |
27 |
18 |
26 |
0 |
65 |
55 |
56 |
|
|
min |
27 |
37 |
20 |
45 |
12 |
22 |
32 |
|
|
max |
48 |
55 |
29 |
45 |
35 |
50 |
74 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
2 |
PL2 |
N |
4 |
5 |
2 |
3 |
3 |
2 |
2 |
|
|
medie |
25,5 |
11,4 |
20 |
7,3 |
6,67 |
11,5 |
9,5 |
|
|
a.s. |
11,44 |
5,64 |
0 |
4 |
1,53 |
9,19 |
2,12 |
|
|
cv% |
45 |
49 |
0 |
55 |
23 |
80 |
22 |
|
|
min |
10 |
|